SKI DE TURA
Articole:
Garda de Sus - Casa de Piatra - Padis
Durata: doua zile şi jumătate.
Participanti: Petrescu Mircea, Lup Dorin, Tocut Adrian.
Data: 25 – 27.02.2008.
Tura am început – o în 25.02. la ora 18.40 în Ştei pentru a putea ca pe 26 dimineţa sa mergem către Padis..Am luat autobuzul Crinul Aries cu care am urcat până în Gârda de Sus. Ne – am cazat la Casa Speo a Federaţiei Române de Speologie ce se află la 500 m de centrul comunei, la confluenţa văilor Ordâncuşii şi Gârda Seaca. Condiţiile sunt bune, având acces la bucătărie (dotată cu cele necesare), grup sanitar, caldură şi ceea ce e cel mai important,costul este minim.
Mai sus, şoseua traversează un pod de beton şi trece pe versantul drept al râului. Prin această zonă trece si traseul turistic ce leagă comuna Arieşeni de Gheţarul de la Scărişoara (triunghi roşu). În continuare soseaua trece prin două porţiuni de chei, iar apoi trecând peste un nou pod de beton ajunge iar pe versantul stâng (în această zona intersectăm marcajul triunghi albastru ce coboară de la Gheţarul de la Scărişoara şi pe care il vom urma până la Padiş).
Ajungem astfel in poiana Fileşti a cărui nume vine de la vechea moara a lui Filea. Din dreptul morii drumul urcă destul de abrupt, trece pe lângă înaltul perete de stâncă la baza căruia se află izbucul Tăuz, de unde ies la suprafaţă apele văii Gârdişoara, care se pierd în peştera Coiba Mare (un mic ocol de 30 minute ne duce din drum până la izbuc şi înapoi – punct albastru).
După ce trece pe lângă un canton silvic drumul coboară din nou la nivelul văii unde o ramură secundară a sa urcă pe valea Sohodolului ce vine din dreapta vaii Gârda Seacă (zona în care se află marea peşteră din pârâul Hodobanei: L = 22000 m, D = - 119 m şi avenul Sohodol II: L = 506 m, D = - 193 m), iar o alta urcă spre stânga pe lânga pârâul Brusturului. Noi urmăm ramura principală ce merge pe lângă valea Gârda şi după ce trecem de nişte mici chei unde se află şi confluenţa cu pârâul Vulturului ( având în zonă avenul din Dunga Vulturului: L = 164 m, D = - 77m), ajungem în marea poiană ce adăposteşte unul din cele mai izolate cătune din munţii Apuseni – Casa de Piatră.
La intrarea în poiană traversăm valea Gârda Seacă, aici un mic fir de apă şi urmăm drumul ce continuă pe versantul drept al vaii. De aici putem admira rasfiratele case moţeşti, încojurate vara de mici parcele cultivate şi de pâlcuri de pădure. Un ocol de câteva minute ne duce, pe lângă mica scoală din cătun, la miniaturala biserică de lemn. Lângă ea în urmă cu câţiva ani a fost construită alta nouă, mai impunătoare, care a cam ştirbit din farmecul celei vechi. Pereţii calcaroşi din Casa de Piatră sunt plini de peşteri de mai mari sau mai mici dimensiuni. Cea mai mare este Peştera Coiba Mare situată amonte de cătun, a cărei impunatoare intrare ( lăţime 74 m, înălţime 47 m ) se află în fundul unei doline. Sistemul format din Coiba Mare şi Coiba Mică (situată puţin mai sus de prima) are o lungime de 5890 m şi o denivelare de 121 m ( - 76, + 45 ). În acest sistem se pierde apa văii Gârdişoara (denumirea văii Gârda Seacă amonte de Coba Mare) şi după un parcurs subteran de 2500 m în linie dreaptă de la sifonul final al sistemului ( ce nu a putut fi parcurs niciodată ) iese la suprafaţă în izbucul de la Tăuz. Tot în jurul Casei de Piatră se mai află Peştera (gheţarul) de la Vârtop ( L = 340 m, D = +30 ), unde au fost gasite urme de om preistoric, urme ce se află acum la Institutul de Speologie "Emil Racovita" din Cluj, Ponorul Mare de după Deluţ ( L = 416 m, D = - 65 m ), Peştera de după Deluţ ( L = 1522 m, D = - 142 m ), Peştera din Pârâul Orbului ( L = 607 m, D = - 56 m ) etc., pentru vizitarea cărora este necesar echipament special si pregătire speologică avansată.
După o oră de odihnă activă la pozat ( vizitarea peşterilor ar fi necesitat cel puţin două zile de stat prin zonă ), am luat – o la pas mărunt către Padiş.Trecând pe lângă cele două Coibe ajungem după un kilometru şi jumătate în Cheile Gârdişoarei ce adăpostesc mai multe formaţiuni carstice. Primul este Izbucul de la Coliba Gheoabului, a cărui apă o traversăm pe un pod. La o distanţă de 450 m de acesta trecem pe lângă peştera Şura cu galerii însumând 225 m, cu o denivelare de + 10 m, pentru a ajunge după încă 400 m la peştera cu Apă din Faţa Bălăcenii ( L = 131 m, D = + 8 m). După încă 300 m ajungem la Izbucul Gura Apei, cu o intrare de 9 m lăţime şi 3 înălţime, izbuc de unde valea Gârdişoara primeşte principalul debit.
După 3 – 400 m de la izbuc drumul se termină, fiind continuat doar de un drum de tractor care ne scoate după un urcuş de 20 de minute prin pădurea de molid, într – o poiană alungită. Mergând spre dreapta după circa o oră de la părăsirea drumului de pe Gârdişoara ajungem la o mare depresiune carstică plină de doline şi avene mici – Şesul Gârzii.
După 30 de minute de la intrarea în depresiune ajungem într – o şa ce constituie cumpăna de ape dintre bazinul Ariesului şi cel al Someşului Cald aflat în faţa noastră.
Din şa coborâm direct în jos, intersectându – ne cu marcajul bandă albastră ce vine de la Garda de Sus, prin poiana Călineasa şi merge la Padis. Ghidaţi de cele două marcaje (triunghiul albastru pe care am venit şi banda albastră) coborâm din şa şi ajungem la şoseaua ce leagă Ic Ponorul de Padiş. Aceasta urcă până la cumpăna de ape dintre bazinul Someşului Cald şi bazinul inchis Padiş reprezentată de o şa având altitudinea de 1344 m. Din şa un coborâş de 20 – 30 minute ne duce la cabana Padiş.
A doua zi a turei noastre se încheie la cabana Padiş, unde prietenii nostrii Nelu şi Viorel ne aştepau cu un pahar de ţuică calda ca să ne refacem forţele pentru ziua următoare, o ciobă nemaipomenită, cu multă carne şi o cameră încălzită din timp.
După ce am stat cu băieţii la un pahar de vorbă am mers toti trei la culcare, nu de alta dar a doua zi ne mai aşteptau 22 km de mers pe schiuri şi pe jos.
A doua zi de dimineaţă, după un mic dejun cu Nelu şi Viorel, ne –am luat ramas bun de la ei, am pus schiurile in picioare si azimut Pietroasa. Ne – a însoţit până în Şesul Padişului marcajul punct roşu ce duce la Pietrele Boghii, iar de aici am mers pa bandă galbenă – Groapa de la Barsa ( ce vine comun cu punctual roşu din Padiş ) - până deasupra de Uvala Bălileasa. În continuare trecând pe lângă cantonul silvic Scăriţa, am inceput coborâşul spre satul de vacanţă Boga. Am profitat de mica zăpadă de pe drum pentru a mai schia puţin. La Fântâna Roşie am fost nevoiti sa luăm schiurile in spinare din cauza lipsei zăpezii. Sub altitudinea de 7 – 800 m primăvara începea să – şi facă simţită prezenţa. De la Fântâna Roşie am intrat pe marcajul turistic cruce albastră: Padiş – Pietroasa – şi după o scurtă hidratare la pensiunea “La mama” (normal cu o bere), am ajuns în comuna Pietroasa, unde tura noastră a luat sfârşit. De la cabana Padiş am făcut 5 ore 30. În Pitroasa am trecut să – I dăm bună ziua prietenului nostru Purdi “seful” A.B.C. - ului din Glăvoiu, după care cu autobuzul de 13.30 am plecat spre casă, făcând planuri pentru o nouă tură şi mai grozavă decât cea terminată cu o oră în urmă.
Bibliografie:
Munţii Bihor – Vlădeasa, M. Bleahu – S. Bordea, Editura Sport – Turism, 1981,
Valea Arieşului, Ion Popescu – Argeşel, Editura Sport – Turism, 1984,
Catalogul sistematic al peşterilor din România - 1981, Cristian Goran, Editat de Consiliul National pentru Educatie Fizică şi Sport,1982.